Cronologia vieții marii artiste

CRONOLOGIE Margareta Sterian

 

Margareta Sterian s-a născut la 16 martie 1897 în oraşul Buzău. După decesul mamei sale, copilul aflat în primii ani ai vieții a trecut în grija bunicii materne, Antonia Iosif, proprietara unui atelier mic de broderie și lenjerie aflat în apropierea Bisericii Sfinților din București. Margareta a avut o copilărie tristă din cauza unor grave maladii, dar s-a simţit apărată de dăruirea fără preget a bunicii. Jocurile din atelier printre fragmentele de broderie și păpuși confecționate din resturi textile, împletite cu imaginile fantastice pe care le înregistra în deplasările prin târguri, însoțindu-şi bunica pentru desfacerea mărfurilor confecționate în timpul anului, au însemnat  pentru copilul Margareta Sterian o viață paralelă cu cea reală de fiecare zi. Amintirea copilăriei sale a fost pentru viitoarea pictoriţă şi scriitoare una din sursele principale de inspiraţie de-a lungul întregii cariere, dar şi un reper estetic şi moral.

A urmat cursurile liceale ale Şcolii evanghelice din Bucureşti, avându-l ca profesor de limba română pe scriitorul Ioan Slavici, iar la desen pe Richard Canisius (1872- 1932), reputat pictor-gravor.

Margareta Sterian a atras în repetate rânduri atenția asupra importanţei instruirii serioase, profunde, axată în special pe studiul limbilor străine, instrucţie care se realiza în şcoala înființată de Regele Carol I pentru tinerele fete din clasa mijlocie, cele ce aveau în viitor sarcina de a oferi o educație temeinică elevilor; pictoriţa a păstrat multe din cărțile care circulau în şcoală, cu precădere opere ale literaturii romantice și nu numai.

 

 

 

 

În vacanţe, în oraşul natal, ia lecţii de pictură și desen cu pictorul Gore Mircescu, un adept al impresionismului grigorescian, dar tânăra artistă pare mai interesată de artele decorative. După terminarea studiilor la liceul evanghelic, Margareta Sterian desfășoară, fără pasiune, în mediul provincial al orașului Buzău, o activitate de artist decorator, conducând un atelier de mode și flori, înființat în orașul Ploiești de verișoarele mamei sale.

În 1926 se căsătorește cu poetul Paul Sterian, și el la început de drum, şi împreună pleacă nerăbdători la Paris pentru studii, susținuți economic de tatăl poetului, un medic cunoscut din București. La Paris, Margareta se înscrie pentru pictură la Academia Ranson și pentru artele decorative la École du Louvre. La Ranson, cursul de pictură era ţinut de pictorii Roger Bissière (1886 – 1963), Amédée de la Patellière (1890 – 1935) și Georges Braque (1882 – 1969); la École du Louvre cursul de istoria artei era ținut de Louis Hautecoeur iar cel de istoria sculpturii, de conservatorul galeriei de sculptură, Paul Vitry.

În timpul studiilor la Paris, viitoarea pictoriță este interesată în special de arta medievală franceză, iar celebra suită de tapiserii Dame à la licorne (6 piese datate circa 1500, Muzeul Cluny) va fi mereu în amintirea artistei. Vizitează colecțiile deschise publicului din metropolă și pe rând, vechile catedrale din orașele Franței, preocupată în special de sculptura frontoanelor, dar și de arta vitraliilor. În aceeași perioadă, urmărește cu asiduitate expoziţiile, cum a fost cea de a patra expoziţie a artei decorative contemporane din 1928 (februarie – martie, Luvru, Pavilionul Marsan), spectacolele de teatru și mai ales de balet. În epocă se continua şirul de succese ale dansatorilor ruşi din deceniul anterior, triumfa Balanchine, pictau decoruri Miro sau Max Ernst, se năştea un teatru nou, de avangardă.

1929

Vara – în cadrul Seminarului de sociologie, etică şi politică al Universităţii Bucureşti, ia parte la campania monografică de la Drăguş condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Cataloagele privind studiile monografice întreprinse de profesorul Gusti –realizate pentru fiecare campanie în parte –  descriu în amănunt cercetarea pluridisciplinară a realităților satului românesc în varii aspecte, cel cultural fiind preponderent. Margareta Sterian este solicitată de profesorul Dimitrie Gusti să realizeze portrete ale locuitorilor din Drăguș și din împrejurimi, dar și schițe documentare.

Este unul din momentele esențiale de meditație ale artistei asupra bogăției și originalității artei vechiului sat românesc pe care l-a venerat întreaga  viață.

Decembrie – participă la expoziţia organizată de Seminarul de sociologie, etică şi politică al Universităţii, cu şase portrete de ţărani şi copii din Drăguş. Aceeaşi expoziţie este prezentată şi la Dresda; i se reţin două lucrări monumentale: Țăranul și Țăranca, astăzi pierdute.

La sfârșitul anului 1929, Margareta Sterian debutează cu o expoziție personală organizată în Sala Mozart din București. Expune cu această ocazie portretele și compozițiile executate la Drăguș, dar și alte lucrări pe care le realizase în timpul studiilor de la Paris. În această expoziție sunt prezentate pentru prima oară câteva dintre operele sale cele mai importante, lucrări ce vor figura și în expozițiile retrospective din 1977, 1984 și 1988: Guristă la Moși (coperta micului catalog al expoziției), Cadână la Moși, Odaliscă (azi în colecția Ion Minulescu) și Patinaj în Cișmigiu. Expoziţia a relevat rolul pe care l-a jucat stagiul efectuat la Drăguş, unde a realizat cea mai importantă parte a studiilor sale artistice şi că, acolo a devenit artistul care, în deceniile următoare se va impune printre marile talente ale generaţiei sale. Viziunea plastică elaborată la Drăguş va fi recognoscibilă şi va constitui savoarea plastică a multora din operele realizate ulterior.

            Cunoscutul ziarist Leon Kalustian descrie vernisajul expoziției Margaretei Sterian (Simple note, 4 volume, editura Eminescu, 1980-1984), care a adunat multe din personalitățile culturale ale capitalei. Ziarele timpului au subliniat importanța expoziției în contextul cultural al capitalei. Au fost remarcate în special portretele de copii, pentru captarea realității psihologice a  modelelor, dar și pentru edificarea unei anume tipologii umane, păstrătoare a unor virtuţi ancestrale.

1930

            Pentru ciclul de picturi prezentate în expoziția de la sfârșitul anului 1929 - peisaje, naturi statice şi ciclul de portrete: Copii din Drăguş, i se acordă Premiul Ministerului Artelor pentru pictură. Juriul este alcătuit din pictorul Gheorghe Petraşcu, sculptorul Ion Jalea, scriitorul şi criticul de artă Oscar Walter Cisek.

                        Expune din acest an la Salonul Oficial de pictură şi sculptură, ca şi la cel de grafică. Apar în mai toate ziarele cronici semnate de personalităţi prestigioase care comentează amplu tablourile şi desenele artistei, subliniind noutatea, modernitatea şi originalitatea lor.

                        Între anii 1930 – 1933 a lucrat în colaborare cu pictorul-arhitect Marcel Iancu, frescă şi ceramică pentru unele locuinţe particulare din Bucureşti. În această epocă realizează compoziţii ceramice precum Arca lui Noe, proiect destinat Parcului Carol, dar și mai multe vase ornamentale decorate cu imagini fantastice, inspirate de poveşti. Scenele imaginare ce se vor  cu înmulți timpul și îi vor caracteriza  și  particulariza opera. În acest volum figurează două dintre cele mai importante vase din seria creată în 1932- Vasul cu povești:  Muzicantul și Vasul cu himere.

                         

1931

                        Anul 1931 este pentru Margareta Sterian perioada mai multor călătorii. Vizitează Anglia, Austria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Norvegia, Suedia, Statele Unite ale Americii, și intră în contact cu mediile culturale şi artistice din aceste ţări. Realizează acum o serie de lucrări importante ce vor fi expuse în repetate rânduri în anii următori.

            Martie – expune în sala de expoziţii a “Cărţii Româneşti”, în cadrul asociaţiei “Grupul nostru” (din care făceau parte Ştefan Constantinescu, Casilda Miracovici, Constantin Baraschi, Mac Constantinescu, Alexandru Phoebus ş.a.), o serie de compoziţii pictate în Statele Unite ale Americii.

            Margareta Sterian devine membră fondatoare a secţiunii plastice a Asociaţiei culturale “Criterion”.

Figurează la Salonul Oficial de pictură şi sculptură unde expune lucrările: Scenă de circ şi Ateneul Român.

1932

            25 ianuarie – 8 februarie – participă la expoziţia de pictură şi sculptură a grupării “Arta nouă” deschisă la librăria Cartea Românească (Sala Ileana) împreună cu Miliţa Pătraşcu, Micaela Eleutheriade, Henri Daniel, Cornelia Babic-Daniel, Lucia Demetriade Bălăcescu, Olga Greceanu, Marcel Iancu şi Max  Herman Maxy. Au fost expuse lucrările : Vaporul, Portul, Strada, Banca, Piaţa, Parcul, Cabaretul, Dansatori şi Scuar Parizian, toate sub titlul Aspecte din New York.

La Salonul Oficial de desen şi gravură expune trei ilustraţii pentru volumul: Paris de Mihail Sebastian, iar la Salonul Oficial de pictură şi sculptură lucrările Compoziţie şi Peisaj.

Participă la a doua expoziţie a Nudului, organizată la sala Mozart .

1933

            Expune la Salonul Oficial de pictură şi sculptură, printre altele, Studiu pentru autoportret, lucrare definitorie pentru experimentele sale legate de mişcarea de avangardă, aflată în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României.

            Februarie - expune în cadrul grupării “Criterion” împreună cu H. H. Catargi, Micaela Eleutheriade, M. H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Petre Yorgulescu-Yor, Cornelia Babic-Daniel, Ionescu Sin, Henri Daniel, Lucia Dem. Bălăcescu, Merica Râmniceanu, Miliţa Pătraşcu, Mac Constantinescu şi Ion Jalea.

            Decembrie -  deschide cea de-a doua expoziţie personală la Galeriile “Prietenii cărţii” (Studio Hasefer); expune portrete şi peisaje în ulei, naturi statice şi compoziţii în tuş.

            La Salonul Oficial de desen şi gravură expune desene colorate printre care: Natură moartă-fructe şi Natură moartă-Flori (Florile speranţei, cat.7) ambele păstrate în Colecţia Cabinetului de Desene şi Gravuri a Muzeului Naţional de Artă al României.

                        Crează costume şi decoruri pentru baletele “Simfonia dansului” şi “Preludiu spaniol”, prezentate la Opera Română de coregraful şi dansatorul Gabriel Negry.

             Împreună cu Miliţa Pătraşcu, Marcel Iancu, M.H.Maxy, Nina Arbore, Olga Greceanu, Mac Constantinescu, Octav Doicescu, expune în cadrul Expoziţiei de artă modernă românească de la Palatul Expoziţiei Naţionale de Artă Futuristă din Roma, sub egida lui Marinetti, manifestare elogiată de ziarele italiene “Il Piccolo”, “Il Messagero”, “La Provincia”, “La Tribuna”, “Il Corriere Padano” sau “Il Futurismo”.

           

1934   

            Aprilie – participă la Expoziţia grupului plastic de avangardă “1934”, alături de Lucia Dem. Bălăcescu, Cornelia Babic-Daniel, Micaela Eleutheriade, Merica Râmniceanu, Miliţa Pătraşcu, Henri Catargi, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu, Petre Yorgulescu – Yor, Vasile Popescu, Aurel Kessler și Ionescu-Sin. Lucrările expuse, astăzi pierdute, aveau titlurile: Constantinopol, Flori, Natură moartă, Vaporul alb, Portretul lui Ion Pillat, Portretul lui Zaharia Stancu.

            Realizează costumele şi decorurile pentru cabaretul “Măscărici”, regizat de Haig Acterian şi Sandu Eliad pe insula din Parcul Carol.

            În Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă apare Antologia poeţilor tineri de Zaharia Stancu, cu 55 de chipuri, desene în peniţă de Margareta Sterian. Desenele publicate în această volum sunt dovezi excelente ale calităților de admirabil desenator ale artistei.

La Editura Cartea Românească apare, la sugestia Reginei Maria, volumul de versuri Antologia poeziei poloneze contemporane, alcătuită de poeta poloneză Dusza Czara şi de Margareta Sterian.

            1-30 octombrie – artista participă la Expoziţia internaţională de desen, organizată la Varşovia de către Federaţia Internaţională a Femeilor şi a Asociaţiilor Profesionale.

Expune la Salonul Oficial de pictură şi sculptură lucrările Flori şi Parc new-yorkez, iar la Salonul Oficial de desen şi gravură, desenele în tuş Moşi, Circ şi Căluşei.

1935

            24 februarie – 15 martie – participă la cea de-a treia expoziţie a grupării de avangardă “Contimporanul” (Sala Mozart) împreună cu Henri H. Catargi, Marcel Iancu, M.H.Maxy, Henri Daniel, Cornelia Babic-Daniel, Corneliu Michăilescu şi un grup de artişti străini, nume prestigioase ale “Şcolii din Paris”: Eugène Berman, Walter Becker, Giorgio de Chirico, Léonor Fini, Philippe Hosiasson, Filippo de Pisis, Yves Tanguy, Pavel Tchelitchew şi Léon Zack. Prezența Margaretei Sterian în expozițiile avangardei bucureștene nu este întâmpătoare, ea se datorează faptului că operele artistei devin expresia unui nou curent artistic în pictură, denumit în 1925 de criticul de artă german Franz Roh “realism magic”. Roh defineşte realismul magic ca alternativă a expresionismului, respectiv reîntoarcerea la realismul figurativ, caracterizat plastic prin aspectul fotografic al imaginii, tehnica lisă şi acurateţea detaliului. Spre deosebire de literatură unde realismul magic dobândeşte conotaţii mai ample spre fantastic, în pictură, temele inspirate de lumea cotidiană şi tehnologică sunt reflectate prin prisma unui obiectivism rece, ce evidenţiază aspectele stranii şi fantastice pe care le conţine realitatea de zi cu zi. Curentul va fi cunoscut şi sub numele de Neue Sachlichkeit sau Noua obiectivitate şi este adeseori asociat suprarealismulului, de care diferă prin natura sa psihologică.

Participă la Expoziţia “Peisaj bucureştean”, organizată în cadrul manifestărilor “Luna Bucureştilor”.

            La Salonul Oficial de pictură expune lucrările: Portret, Pekinez 1, Pekinez 2, aflate în colecția Muzeului de Artă din Buzău.

            Între 1935 – 1939, Margareta Sterian publică în diverse periodice studii despre balet şi teatru.

1936 

            Ianuarie – expune la cea de-a patra expoziţie a grupării de avangardă “Contimporanul” (Sala Dalles) picturile: Legendă, Şantier, Corăbii I, Corăbii II, Peisaj cu statuie, Peisaj, Fructe, Flori.

            În acest an, se pronunță divorțul dintre artistă și poetul Paul Sterian, eveniment care a împărțit prietenii familiei în grupe adverse. Divorțul a avut consecințe economice grele pentru Margareta Sterian, căci operele ei erau de obicei dăruite prietenilor, familia nefiind interesată să își câștige existența din vânzări. Tot acum are loc decesul bunicii Margaretei Sterian, personalitate care a jucat un rol esențial în existența de până atunci a pictoriţei; ea va deveni unul dintre personajele cheie din compozițiile pictate și din scrierile artistei.

Cei care au cunoscut-o pe Margareta Sterian știau că era o ființă fragilă, care avea nevoie de ocrotire, că trăia un acut sentiment de însingurare, sentiment care-i însoțise existența încă din copilărie. Ceea ce a ajutat-o să existe și să invingă vicisitudinile vieţii a fost neîncetata ei activitate creatoare, marcată de un fel de neastâmpăr al  curiozităţii, dublat de un netăgăduit simț al jocului. 

1937

             Figurează în selecţia de artă românească la Expoziţia internaţională a artelor şi industriei de la Paris cu lucrarea Guristă la Moşi (realizată în 1929), pentru care i se acordă medalia de bronz. Margareta Sterian realizează decorul pentru pavilionul tehnic al expoziției – o încăpere cubistă, din tablă roșie, pentru locomotivele Auschnitt. Organizatorii expoziției îi acordă o diplomă de colaborator.

            Expune la Salonul Oficial, în Pavilionul artelor de pe şoseaua Kisseleff, lucrarea Peisagiu, achiziţionată de Ministerul Cultelor şi Artelor.

           

1938

              Aprilie – deschide o expoziţie personală de atelier la Bucureşti, în locuinţa sa din strada Vasile Lascăr nr. 8.

            Participă la Expoziţia “Mama şi copilul în arta românească”, organizată de Societatea “Principele Mircea”.

1939

            Expune la Salonul Oficial de Toamnă lucrarea Escapadă în muzeu.  Ministerul Cultelor şi Artelor achiziţionează pentru colecțiile statului lucrările: Flori, Escapadă în muzeu și Biserica din Poiana Ţapului. Lucrarea Biserica din Poiana Ţapului figurează azi în colecția Muzeului Naţional de Artă al României și este panotată în galeria consacrată avangardei istorice.

            Participă la Salonul Oficial de pictură şi sculptură cu lucrările Buchet şi Vas albastru, aflate de asemenea în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României.

           

1941-1944

            În această perioadă, Margareta Sterian devine un artist cunoscut, foarte prețuit de unii (Mihail Sebastian, spre exemplu cerea public pentru artistă o retrospectivă care să-i impună demersul artistic) și contestat de alții (Mihai Pelin, în cartea sa Deceniul Prăbușirilor. 1940-1950, editura Compania, 2005, care, deși îi alătură numele de cel al marilor maeștri unanim recunoscuți în epoca antebelică, preia și calomniile proletcultiste ale anilor ’50, negându-i temeinicia și valoarea  opera plastică).

Numele artistei circulă rar în această perioadă, la fel ca şi lucrările ei, fără semnătură sau sub pseudonim. Absenţa artistei de pe simeze este rezultatul presiunii  legionare și antonesciene îndreptate împotriva evreilor, care-i interzic categoric participarea la fenomenul  cultural. Este expropriată  din casa în care  locuia și lucra, apartament pe care îl achiziționase cu mare greutate. Sub ameninţarea sancţiunilor practicate împotriva evreilor şi a deportării, fără mijloace de existență și fără locuință, artista continuă să lucreze. Acesta a fost modul ei de existență de-a lungul întregii vieți. Fără împotriviri, fără plângeri, a încercat permanent să construiască. Majoritatea lucrărilor realizate în această perioadă sunt portrete. Reproducerile unora dintre aceste picturi în revistele vremii pun în lumină o viziune modernă de mare expresivitate,  profund deosebită de cea consacrată în epocă şi care ar putea fi asimilată unei Noii Obiectivităţi, respectiv unui realism exacerbat: Floria Capsali, Miron Radu Paraschivescu, Ziaristul Filionescu, Apriliana Medianu, Livia Ciortea.   

1944

Traduce trilogia lui Eugene O’Neill: Din jale se întrupează Electra, tipărită de Editura Pro Pace, retipărită ulterior, la Editura Socec în 1945, şi la Editura pentru literatură universală în 1968. Piesa a fost reprezentată succesiv şi interpretată de cei mai de seamă artişti ai scenelor noastre. 

În ianuarie 1944 are loc la Teatrul Naţional, sub direcţia lui Liviu Rebreanu, premiera tragediei Din jale se întrupează Electra, fără să se menţioneze pe afiş ori în program contribuţia Margaretei Sterian la realizarea traducerii şi a prezentării publice a piesei. Schiţele de decoruri şi costume reproduse în caietul program, desenate de Margareta Sterian şi realizate pe scenă de Traian Cornescu, au fost inspirate din montarea de la Teatrul “Guild” din New York, unde a avut loc premiera mondială a piesei, în 1931.

21 martie – deschide o expoziţie personală la “Căminul Artei” (Galeriile Kreţulescu). Expune patru desene colorate la Salonul Oficial de Toamnă.

            Încă din 1930, Margareta Sterian a colaborat cu versuri originale, studii şi traduceri la importante publicaţii literare, iar după august 1944 a prezentat la Radiodifuziunea română poeţi ai literaturii anglo-saxone, cu exemplificări susţinute de mari actori români: George Vraca, Mihai Popescu, Liviu Ciulei etc.

1945

            Traduce împreună cu Ovidiu Constantinescu, piesa Legea Divorţului de Clemence Dine, ce va fi premieră de mare succes a Teatrului “Maria Filotti”, rolul principal fiind interpretat de actriţa Sandina Stan.

            Organizează o expoziţie personală la Galeriile “Prietenii Cărţii”.

            Expune la Salonul Oficial de pictură şi sculptură (Portret şi Florărese) şi la Salonul Oficial de Toamnă.

            Apare primul volum de versuri originale ale artistei, Poesii, la Editura “Coresi”, cu o elogioasă prezentare de Dumitru Panaitescu-Perpessicius.

            În Editura Pro Pace apare volumul Poeme de Walt Whitman, în traducerea şi cu ilustraţiile Margaretei Sterian.

            Teatrul Victoriei (Compania Leny Caler-George Vraca) inaugurează stagiunea                      1945-1946 cu trilogia Din jale se întrupează Electra, reluată de Teatrul “Maria Filotti” (Compania Maria Filotti, Marieta Deculescu, A. Pop Marţian) în stagiunea 1946 – 1947.

            Participă  la expoziția „Creația feminină” organizată de Uniunea Femeilor Democrate din România.

           

1946

            Se achiziţionează lucrarea Circ de către Ministerul Artelor.

           

1947

            Expune la Salonul Oficial de pictură şi sculptură şi la salonul Oficial de Toamnă (trei lucrări în tempera: Pe Valea Prahovei, Spre Mihai Vodă, În Deltă).

            Participă la Expoziţia de artă românească organizată de Ministerul Artelor din Budapesta.

            Aprilie – Apare Antologia poeziei americane moderne la Editura de stat pentru literatură şi artă, selecţia şi traducerea de Margareta Sterian, cu un studiu introductiv de Petru Comarnescu.

1948-1958

          Schimbarea regimului politic după abdicarea forțată a Regelui Mihai, debutul proletcultismului cultivat de impostori şi mediocrități, a însemnat pentru Margareta Sterian (care în 1944-1947 se alăturase cercurilor culturale democratice ce sperau într-o orientare europeană a politicii și a culturii), începutul unei perioade mult mai grele și mai nefericite decât aceea din timpul prigoanei legionare și antonesciene. Este exclusă din Uniunea Artiştilor plastici, asociația profesională al cărei membru fondator fusese în 1950, în strigătele unei adunări de politruci și impostori, este împiedicată să expună în Expozițiile organizate de stat, căci alte posibilități de comunicare cu publicul nu mai existau, apartamentul în care locuia și lucra și care-i fusese restituit după abrogarea legilor rasiale este ocupat cu forța de aşa-ziși chiriași, este anchetată de organele de represiune pentru relații cu poeții americani din antologia pe care o editase în 1947. Izolarea artistei până după 1964 s-a datorat și faptului că marii artiști din rândul cărora făcea parte erau la rândul lor izolați; mulți dintre ei s-au atașat noului regim proletcultist, iar absolvenții ai noilor școli de arte nu cunoșteau fenomenul artistic antebelic şi alăturau profesorilor lor, subordonați politic noului regim.

            Soluția găsită de Margareta Sterian împotriva acestei noi represiuni a fost retragerea în atelierul său într-o deplină tăcere, un fel de domiciliu forțat terifiat de maşinile negre ale Securităţii în care au viețuit mulți intelectuali în vremea regimului comunist. Artista își împarte viața pe de o parte, între asigurarea existenței (lucrând mănuși și pălării ori vânzînd bunurile din casă în târgurile de vechituri atât de blamate de romancierii proletcultiști) și pe de altă parte eliberându-se spiritual prin creație. Acum începe să traducă din scrierile lui Henry de Montherlant sau Paul Claudel, chiar dacă piesele lor nu vor ajunge pe scenă şi din poezia engleză, în ideea unei noi antologii care trebuia să strângă laolaltă floarea poeziei engleze; în acelaşi timp experimentează neîncetat în domeniul limbajului plastic, nu numai în domeniul picturii, dar și al ceramicii (părăsită după 1933) şi mai ales al tapiseriei.

1949

Lucrează sporadic ceramică la Horezu, Vâlcea.    

            Realizează un grup de colaje (panouri decorative) pe fond de sac. Rămase mult timp necunoscute, aceste opere de pionierat au fost expuse în premieră cu succes la Paris în anul 1969, la prestigioasa galerie de artă modernă a Katiei Granoff. Ulterior seria panourilor textile a putut fi prezentată în diferite expoziții și la București. Criticul şi scriitorul Dan Hăulică a susținut prezentarea publică a acestor lucrări care, din păcate, după realizarea lor au fost urmărite de neînțelegerea categorică a oficialităților și a juriilor. În 1975 cu ocazia expoziţiei de pictură și tapiserie, acelaşi critic, în prezentarea făcută a afirmat că panourile textile ale Margaretei Sterian reprezentau o avant-premieră pentru România a curentului apărut în lume odată cu mișcarea Beat Generation şi a Artei Pop, care în Occident au fost o expresii ale protestului împotriva societății de consum, astfel că  artista rămânea mereu în avangardă ca la începuturile activității sale, din 1929.

            Este o perioadă de mari realizări picturale: Fanfara din Michigan (lucrare pierdută), Natură statică cu scoici, Natură statică cu vase, Măşti (ultimile trei, aparţinând patrimoniului Muzeului Naţional de Artă au figurat în vechea panotare a Galeriei Naţionale realizată în timpul direcţiei lui M. H. Maxy), Menajeria circului, Animale dresate, Prietenii, Ceilalţi (ultimele două lucrări aflate în colecţia Muzeului de artă modernă al Oraşului Paris).

            În perioada excluderii din UAP, prezența publică a artistei în manifestările plastice a fost practic interzisă. Margareta Sterian a încercat să rămână în mediul artistic, colaborând cu edituri pentru ilustraţii de carte, dar cum lucrările acestora erau și ele cenzurate, rareori grafica realizată era acceptată de cenzura oficială.

           

1958-1960

            Iunie – organizează cu greutate, responsabilii sălilor de expoziții manifestând în continuare rezistență, o expoziţie personală la Galeria din Calea Victoriei nr. 132 a Fondului Plastic, prezentată de criticul Barbu Brezianu. Sunt expuse lucrări în tehnici noi, preponderentă fiind cea a desenului zgâriat pe suprafeţe lise de culoare, tehnică reluată de artistă în lucrările prezentate în 1988, cu ocazia expoziţiei deschise de Muzeul Naţional de Artă.

            Publică traducerea în limba română a lucrării Victorie de William Faulkner.

            După 1960, când prinde contur organizarea  profesională a ceramiștilor, artista începe să participe frecvent în expozițiile de artă decorativă, expunând lucrări de ceramică realizate în anii 1931-1932 şi mai târziu prin 1949, în scurtul episod al lucrului la Horezu.

Execută și două panouri decorative noi: Ctitorii și Motiv folcloric. Prima va fi achiziționată de stat pentru secţiunea de Artă Decorativă a Muzeului judeţean din Buzău, recent înfiinţată (1980).

           

1962

            Expune la Praga în cadrul Expoziţiei internaţionale de ceramică organizată de UNESCO. Obţine diploma de onoare pentru lucrarea Taler.

            La Editura pentru literatură apare nuvela Aur şi nisip de John Aldrige, în traducerea Margaretei Sterian.

1964

            Participă la Anuala de grafică.

           

1965

            Martie – aprilie – Deschide o expoziţie personală de pictură la Galeria din Calea Victoriei nr.132 a Fondului Plastic. Numele artistei este reînmatriculat printre membrii Uniunii Artiştilor Plastici alături de alte nume ale unor personalități ce fuseseră și ele excluse, cu ani în urmă.

            Expune la Anuala de grafică.

            La Expoziţia republicană de artă decorativă a fost prezentă cu un panou realizat într-o tehnică originală, din materiale disparate (metal, pânză de sac, piele divers colorată).

            Galeria Altamira din Geneva găzduiește expoziția Cinci artiști români contemporani despre care în ziarul „Tribune de Geneve” se scria că, cea mai importantă contribuție din grupul românilor este Târgul din Tei, ulei pe pânză de Margareta Sterian (aflat în colecția Muzeului Naţional de Artă al României).

            În perioada 1959-1965, lucrând în paralel pictură și artă decorativă, artista realizează mai multe lucrări de ceramică împreună cu Constantin Bulat, ceramist de mare talent; ei sunt autorii  unui grup de cinci lucrări de lut ars intitulat Fântânile, care a fost prezentat în diverse expoziții. Această suită a fost o premieră în ceramica românească, lipsită până atunci de opere monumentale destinate spațiului public.

           

1966

            Participă la Bienala de pictură şi grafică.

            Participă la expoziţia anuală de Artă Decorativă cu ciclul Fîntânile, lucrate în colaborare cu Constantin Bulat. Lucrările au uimit și au provocat discuții publice despre noutatea lor. Din acestea păcate s-au degradat și apoi au dispărut odată demolarea atelierului ceramistului Constantin Bulat din fosta stradă Uranus.

            Traduce lucrări dramatice de Paul Claudel, Paul Morand, Henri Duvernois (rămase în manuscris).

            Participă la Expoziţia internaţională de ceramică de la München, cu figurinele din lut ars şi pictat intitulate Mătușile.

           

1967

            Participă la Anuala de pictură şi grafică,

            Expune la Expoziţia comemorativă ”1907“ lucrarea 1907, aflată în colecţia fostului Muzeu Simu, azi în colecţia de grafică a Cabinetului de Desene şi Gravuri a Muzeului Naţional de Artă al României

            Participă la Salonul de primăvară al pictorilor bucureşteni.

            10 octombrie – Se deschide expoziţia de grup ”Şase pictori“ din sala Franklin, unde Margareta Sterian expune împreună cu Micaela Eleutheriade, Lucia Dem. Bălăcescu, Ion Musceleanu, Catul Bogdan şi Eugen Gâscă. Prezintă un ciclu de peisaje imaginare, realizate               într-o materie somptuoasă, amestecuri fine de ulei şi fire de nisip. Grupul acestor artiști făcea parte dintre creatorii pe care regimul politic, îi pusese la index în anii primei dictaturi comuniste.

            Expune două vase ceramice la Expoziţia internaţională de ceramică organizată la Istanbul de Academia de ceramică din Geneva. I se decernează diploma de onoare. Au mai fost expuse 34 lucrări de ceramică, opere a 15 artişti, printre care Mimi Podeanu, Cecilia Storck-Botez, Patriciu Mateescu, Constantin Bulat, Costel Badea.

           

1968

            Participă la Bienala de pictură, la Salonul republican de desen, gravură şi grafică dar și la Expoziţia ”Flori şi peisaje“.

            Expune lucrări în cadrul unor expoziţii internaţionale de pictură la Paris – Orly, Lüdenscheidt, Düsseldorf.

            Expune ceramică la expoziţiile internaţionale de la Bologna, Lausanne și München.

           

1969

            Septembrie – octombrie – Realizează o expoziţie personală de pictură la Sala Dalles, expunând pentru prima dată lucrări din seria Măşti la Brăneşti.

            Efectuează o călătorie în Germania și Franța.

            Deschide o expoziţie personală de tapiserie la Galeriile Katia Granoff din Paris. A prezentat pentru prima dată ansamblul panourilor realizate între 1950-1965, în tehnica  colajului textil.

            Participă cu lucrări de pictură și desen la Salonul național dar și la expoziția de ceramică de la Lausanne.

            Este publicat volumul de versuri Poeme, la Editura pentru literatură, Bucureşti, coperta de Margareta Sterian.

1969 – 1972

            În revistele ”Ramuri“ (Craiova) şi ”Familia“ (Oradea) apare în traducerea Margaretei Sterian, un ciclu de poezie veche irlandeză. Revista ”Contemporanul“ publică fragmente din jurnalul de călătorie al artistei.

           

1970

            Participă la Bienala de pictură şi sculptură.

            Expune la Expoziţia de artă românească contemporană itinerantă în U.R.S.S. cu lucrări de ceramică.

           

1971

            16 martie – organizează o expoziţie personală de pictură şi tapiserie la Sala Apollo din Bucureşti. Sunt expuse pentru prima dată la Bucurelti, dar în condiții neprielnice, spațiul fiind impropriu, o parte din panourile decorative textile.

            Expune ceramică la expoziţiile internaţionale de la Milano, Roma, Haga, Düsseldorf, Budapesta.

            Apare volumul Evocări de călătorie la Editura Cartea Românească; text  şi copertă de Margareta Sterian.

            Lucrări de ceramică sunt expuse în expozițiile colective de artă românească de la Budapesta, Düseldorf, Haga, Milano și Roma.

           

1972

            Expune la Bienala de pictură şi sculptură şi la Salonul de pictură şi sculptură al Municipiului Bucureşti.

            Figurează cu lucrări în Expoziţia de artă plastică românească de la Tokyo.

            Apare Castelul de apă, roman, la Editura Cartea Românească, cu text şi copertă de Margareta Sterian. Se reeditează, în versiune nouă, la Editura Dacia, antologia de poezie modernă americană Aud cântând America; traducere, note, selecţia poeziei şi ilustraţiilor, coperta Margareta Sterian, cu o prefaţă de Petru Comarnescu.

           

1973 – 1978

            Participă la expoziţiile republicane de pictură, grafică, ceramică precum şi la expoziţiile organizate de Municipiul Bucureşti.

           

1974

             Apare la Editura Albatros, antologia de lirică veche irlandeză Mâhnirea e mai grea decât marea; selecţie, traducere şi ilustraţii de Margareta Sterian.

            Ianuarie – deschide o expoziţie personală de pictură şi ceramică la Galeria Simeza din Bucureşti. Lucrările de ceramică ale artistei realizate în 1932, precum și cele din perioada 1960-1965 sunt pentru prima dată prezentate integral publicului. Ele însoțesc în această expoziție ciclul de picturi Circul, pictate de artistă între 1972-1974.

            Publică volumul de versuri Soare difuz la Editura Cartea Românească.

1974 – 1975 

            Realizează expoziţii personale de tapiserie la muzeele din Brăila, Buzău, Galaţi, Piteşti şi Timişoara, prezentate de criticul de artă Radu Ionescu şi poetul Adrian Beldeanu.

           

1975

            5 Februarie - se inaugurează Galeriile Municipiului Bucureşti cu o expoziţie de pictură şi tapiserie a Margaretei Sterian. Selecţia lucrărilor, panotarea şi prezentarea expoziţiei au fost realizate de Dan Hăulică.

           

1977

            Octombrie - deschide o expoziţie retrospectivă de pictură, grafică şi tapiserie la Sala Dalles, cuprinzând o importantă selecţie de lucrări realizată de Dan Hăulică.

            La Editura Meridiane, se publică monografia Margareta Sterian de Olga Buşneag, lucrare premiată de Uniunea Artiştilor Plastici cu Premiul criticii.

            Mirel Ilieșu și Doru Segal realizează filmul documentar Tinerețea picturii-prima variantă.

            Ruxandra Garofeanu realizează un interviu televizat cu Margareta Sterian.

            Apare antologia de poezie engleză Eternă bucurie-i frumuseţea, la Editura Dacia. Selecţia versurilor şi ilustraţiilor, traducerea şi coperta aparţin Margaretei Sterian. La Editura Cartea Românească se tipăreşte culegerea de proze Din petice colorate, cu o copertă a autoarei.

            Datorită cutremurului din 1977 care a dus la pierderea atâtor vieți omenești  și  valori deosebite, o  parte importantă a lucrărilor de ceramică ale artistei a fost distrusă.

           

1978

            Se lansează volumul Poeme, Imagini, Proze, prefaţat de Dan Hăulică şi prezentat publicului la librăria “Mihail Sadoveanu” de către Dan Grigorescu, Dan Hăulică si Valeriu Râpeanu.

            Participă la Expoziţia de pictură şi sculptură contemporană din Iran. În perioada                  1978 - 1988, este prezentă ca invitată de onoare, la saloanele de Toamnă ale Municipiului Bucureşti.

           

1979

            Participă la expoziţiile colective de artă plastică organizate de Uniunea Artiştilor Plastici la Tokyo şi Roma.

            Apare la Editura Eminescu, volumul de proză de Margareta Sterian, Oblic peste lume.

            Televiziunea Română realizează filmul documentar Margareta Sterian, avându-i ca autori pe Marilena Rotaru şi Boris Ciobanu. Filmul a avut mai multe variante, ultima fiind prezentată în 2013.

1979 – 1980

            Martie – deschide o expoziţie de pictură şi grafică la Muzeul Naţional de Artă al României. Organizarea expoziţiei a fost realizată de muzeograful Stela Ionescu, iar prezentarea a fost făcută de profesorul Edgar Papu. Muzeul Naţional de Artă al României organizează un simpozion “Margareta Sterian”. Au fost recitate versuri din lirica artistei, a fost prezentat filmul Margareta Sterian (fragment) şi a avut loc un concert de pian şi un spectacol coregrafic.

            Art Center Inc. Tokyo începe achiziţionarea unui lot de peste cincizeci de lucrări ale Margaretei Sterian, spre a fi expuse şi difuzate în Japonia.

           

1981

            Ultimile sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu apar transpuse în engleză cu imagini de Margareta Sterian, la Editura Eminescu.

           

1982   

            Se organizeză la Kiev, Moscova şi Leningrad o expoziţie colectivă de pictură feminină românească. Au expus: Lucia Dem Bălăcescu, Micaela Eleutheriade, Elena Greculesi, Ligia Macovei şi  Margareta Sterian.

           

1983

            Apare la Henschelverlag din Berlin lucrarea lui Roland Berfe şi Dietmar Winkler intitulată Zirkusbilder, album antologic care situează pictura Margaretei Sterian pe tema circului alături de aceea a unor mari maeştri ai picturii universale.

            Apare volumul Poeme de Margareta Sterian la Editura  Eminescu, cuprinzând 60 de titluri scrise în perioada 1981 – 1983, dintre care unele au fost publicate în grupaje restrânse  în revista “Ramuri”, precum şi în revista “Tribuna”.

           

1984

            Art Center Inc.Tokyo îi deschide o expoziţie de pictură în Japonia. Au fost expuse 30 de lucrări din colecţii particulare aparţinând Art Center Inc.Tokyo şi 20 de lucrări din colecţia artistei.

            Apare la Editura Dacia din Cluj-Napoca culegerea de versuri originale Culorile cântecului, tălmăcire în limbile engleză şi franceză de Margareta Sterian a unui florilegiu de poezie selectat din versurile publicate anterior de artistă. Culegerea este însoţită de ilustraţii color şi alb-negru după tablourile Margaretei Sterian.

            Martie – Istoricul de artă Ioana Beldiman organizează o retrospectivă “Margareta Sterian” la Muzeul Naţional de Artă. Au fost expuse circa 200 de lucrări. Tot acum, Muzeul Naţional de Artă organizează şi o seară muzeală “Margareta Sterian”. A conferenţiat criticul de artă Dan Grigorescu despre “Locul Margaretei Sterian în arta românească a secolului XX”; a recitat din lirica artistei actriţa Valeria Seciu şi a fost prezentată, de către poetul Vasile Igna, cartea Margaretei Sterian, Culorile cântecului.

            Are loc premiera filmului de televiziune Eternă bucurie-i frumuseţea, consacrat artei Margaretei Sterian. Regia şi scenariul Marilena Rotaru, imaginea Boris Ciobanu.

1985

            Apare volumul Ecran, culegere de versuri originale de Margareta Sterian la Editura Eminescu.

            Artistei i se acordă Premiul special al Uniunii Artiştilor Plastici pentru expoziţia de pictură organizată de Muzeul Naţional de Artă în anul precedent.

           

1986

            Apare volumul de proză Viaţa prin hublou de Margareta Sterian, la Editura Dacia, Cluj-Napoca.

            Art Center Inc. Tokyo organizează două expoziţii itinerante de pictură sud-est europeană în care sunt prezentate mai multe picturi ale artistei, din colecţia galeriei.

           

1987

            16 Martie – Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, revista “România literară” şi posturile de radio române şi Europa liberă omagiază activitatea pictoriţei cu ocazia împlinirii vârstei de nouăzeci de ani.

           

1988

            Muzeul Naţional de Artă al României realizează o expoziţie de pictură cu lucrări ale Margaretei Sterian din perioada 1985-1987, organizator fiind istoricul de artă Cristian Velescu. Prezentarea şi panotarea lucrărilor aparţin lui Dan Hăulică.

            În colecţia “Poeţi români contemporani” a Editurii Eminescu sunt reeditate versurile Margaretei Sterian, în volumul Poezii, prezentat de criticul literar Eugen Simion.

                       

1989

            Pictează în trei variante lucrarea Muzeul de Artă în flăcări, după o imagine televizată în decembrie 1989.

           

1990

            10 Septembrie – Cu ocazia reînfiinţării la Bucureşti a Institutului Francez, Biblioteca Franceză organizează expoziţia “Margareta Sterian - picturi”, panotată şi prezentată de Dan Hăulică. Expoziţia a fost prezentată la televiziune de Ruxandra Garofeanu, avându-l ca invitat pe acelaş critic.

            Apare la Editura Meridiane monografia Margareta Sterian a criticului de artă Virgil Mocanu, publicaţie premiată la Salonul internaţional de carte din 1992.

1991

            Lucrează intens pentru republicarea cărţilor sale de proză şi traduceri.

           

1992

            Participă ca invitat de onoare la Salonul de primăvară organizat de ARTEXPO şi expune zece compoziţii noi.

            Pictează mai multe compoziţii rămase neterminate, pentru a le prezenta publicului la proiectată “Expoziţie retrospectivă”, programată pentru anul 1992 de către ARTEXPO.

            După o scurtă suferinţă, artista încetează din viaţă la 9 septembrie 1992 şi este înhumată lângă bunica sa, în cimitirul Filantropia.

           

1993 

            Noiembrie – Criticul de artă Marina Preutu şi muzeograful Ana Zoe Pop organizează la Muzeul Naţional de Artă o expoziţie retrospectivă de pictură. A prezentat criticul literar, profesorul universitar Nicolae Manolescu. Ziarista Sanda Vişan a realizat o emisiune de televiziune cu participarea criticilor de artă Radu George Bogdan, Dorana Coșoveanu şi pictorul Mircea Barzuca.

            7 Mai – Departamentul Pedagogie muzeală al Muzeului Naţional de Artă organizează seara muzeală intitulată: “Margareta Sterian - universul miracolului”.

            Muzeul Naţional de Artă instituie şi decernează Premiile Margareta Sterian pentru cea mai bună expoziţie de patrimoniu şi cea mai bună expoziţie de artă contemporană a anului 1992. Acest premiu a fost decernat în fiecare an unor personalităţi de prestigiu ale artei româneşti şi muzeografiei, fiind astfel omagiate pentru meritele lor.

           

1994

            Muzeul Naţional de Artă organizează o serată muzeală “Margareta Sterian” la care a participat dr. Cristian Velescu.

            Septembrie – La Galeria Mall de la Londra, se deschide o expoziţie de pictură “Margareta Sterian”, prezentată de graficianul Ralph Steadman.

            La Editura “Video” a Ministerului Culturii a fost realizat filmul Margareta Sterian, în regia lui Francisc Mraz, iar Sanda Vişan este autoarea filmului de televiziune Margareta Sterian, prezentat în mai multe etape în emisiunea Teleenciclopedia.

           

1995

            Apare monografia Margareta Sterian de Vasile Florea, la Editura  “Arc 2000” din Bucureşti.

           

1997

            Muzeul Naţional de Artă al României organizează la Muzeul Colecţiilor de Artă, expoziţia “Pictori la Contimporanul – Omagiu la centenar Margareta Sterian”, în elaborarea muzeografilor  dr. Florenţa Ivaniuc şi dr. Cristian Velescu.

            La Biblioteca Română din New York are loc, din iniţiativa unui grup de intelectuali din diaspora, o seară culturală dedicată centenarului artistei.

            În ziarul “România liberă” (nr.2219, 15 iulie 1997) este publicat interviul realizat de Gabriela Bidu cu Margareta Sterian, transcris după benzi magnetice, intitulat Margareta Sterian: Opera este un destin pe care ni-l facem noi.

           

1998

            Aprilie – Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Desene şi Gravuri organizează o amplă expoziţie Margareta Sterian - Grafică. Tapiserie. Ceramică, selecţie cuprinzând 300 de opere inedite, realizată de pictorul Mircea Barzuca şi muzeograful Mariana Vida. Cuvântul de deschidere a fost rostit de academicianul Eugen Simion. Cu această ocazie a fost publicat un ”Jurnal de expoziţie“ însoţit de catalogul operelor. Criticul de artă Ruxandra Garofeanu realizează o emisiune TV dedicată expoziţiei, cu participarea pictorului Mircea Barzuca.

            Muzeul Brukenthal prezintă la Sibiu o amplă selecţie de grafică din expoziţia retrospectivă de la Bucureşti.

            Apare la Editura Grafik Art Botoşani, o nouă ediţie a volumului memorialistic Castelul de apă (cu o introducere de Roxana Theodorescu, directorul General al Muzeului Naţional de Artă al României şi cu un studiu de Mariana Vida).

           

1999

             La Editura Universal se publică volumul Cică nişte cronicari duceau lipsă de şalvari de Iordan Chimet, cu ilustraţii de Margareta Sterian.

           

2000

            August – Muzeul de Artă din Cluj-Napoca prezintă la Palatul Banffy din Cluj-Napoca o selecţie de picturi ale artistei realizate între anii 1975-1992. Cu această ocazie a fost prezentată ediţia a II-a a volumului Castelul de apă.

            Figurează cu lucrarea  Mască (în oglindă) în expoziţia ”Oglinda şi oglindirea – sensuri metaforice în pictura românească“ organizată la Muzeul Colecţiilor de Artă de dr. Florenţa Ivaniuc-Enache.

            Sub egida Muzeului Naţional de Artă al României se publică la Editura “Arc 2000” volumul Margareta Sterian, cu un studiu introductiv, antologie de texte şi biobibliografie  de Mariana Vida. Publicaţia a fost lansată la Muzeul Naţional de Artă la 18 septembrie, odată cu festivitatea decernării Premiilor Margareta Sterian, prilej cu care au fost prezentate lucrări inedite ale artistei de ceramică şi artă decorativă (panouri textile).

           

2001

            Lucian Regenbogen publică la Editura Universalia lucrarea “Grandes dames de la peinture moderne” cu un capitol dedicat Margaretei Sterian şi cinci ilustraţii după picturile : Adam şi Eva, Portretul Liviei Ciortea, Natură statică cu vase, Dresură de cai, Carnaval cu măşti. Cartea a fost prezentată de scriitoarea Doina Uricariu la Teatrul Naţional, ocazie cu care au fost expuse câteva lucrări din colecţii particulare.

           

2002

            12 Iunie – La palatul Culturii din Iaşi se deschide expoziţia Margareta Sterian, organizată în cadrul Galeriei de artă contemporană, cu o selecţie de 60 de opere.

            Sub egida Muzeului Naţional de Artă al României se publică la editura “Arc 2000” volumul Margareta Sterian, cu un studiu introductiv, antologie de texte şi biobibliografie de Mariana Vida. Publicaţia a fost lansată la Muzeul Naţional de Artă, la 18 septembrie, odată cu festivitatea decernării premiilor Margareta Sterian, prilej cu care au fost prezentate lucrări inedite ale artistei, de ceramică şi artă decorativă (panouri textile).

           

2003

            La Muzeul Naţional Cotroceni se organizează o expoziţie cu o selecţie de 100 de lucrări de grafică, manifestare în organizarea muzeografului Carmen Păsculescu Florian, directorul muzeului, cu o prezentare de academicianul Eugen Simion. La vernisaj a fost prezentat volumul Margareta Sterian – opera grafică, a istoricului de artă Mariana Vida, cu o prefaţă a academicianului Răzvan Theodorescu, apărut la Editura Tehnică.

            Decernarea “Premiilor Margareta Sterian” pe anul 2002 în sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României a fost însoţită de o expoziţie de fotografii documentare Margareta Sterian, expoziţie în organizarea sculptoriţei Ana Zoe Pop cu un catalog semnat de Mircea Barzuca.

           

2004

            Decembrie 2003 – Martie 2004 – Expoziţie de artă grafică Margareta Sterian, găzduită de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cu această ocazie, la 5 februarie 2005, Radio Cluj a organizat un spectacol de poezie şi improvizaţie muzicală realizat de Oana Cristea Grigorescu împreună cu studenţii de canto de la Conservatorul din Cluj.

            La Muzeul Naţional de Artă al României are loc festivitatea decernării “Premiilor Margareta Sterian” pe anul 2003, ocazie cu care este lansată ediţia a II-a a publicaţiei Margaretei Sterian, Poeme. Imagini. Proze, în prezentarea criticilor de artă Ioana Vlasiu şi Pavel Şuşară.

           

2005

            La Muzeul Literaturii sunt lansate, de către poeta Ana Blandiana, academicianul Dan Grigorescu şi Anca Vlad, colecţionară şi admiratoare a operei Margaretei Sterian, sponsorul principal al publicaţiilor, volumele Aud cântând America. Antologie de poezie modernă americană, ediţia a III-a şi Poezii apărute la Editura Alicat, din Bucureşti. Cu acest prilej s-a vernisat o expoziţie de fotografii documentare ale Margaretei Sterian.

            Decembrie – Volumul Margareta Sterian- opera grafică de Mariana Vida a primit Premiul “G. Oprescu al Academiei Române”.

2006

            Revista România Literară nr. 1 din 2006 publică evocarea Indian Woman dedicată Margaretei Sterian de scriitorul  Iordan Chimet.

            Apare volumul dedicat peisajelor și florilor pictate de artistă, intitulat  Intre cer și pămînt, Grădinile de vis ale Margaretei Sterian semnat de Mariana Vida.

2007

            Apare albumul Margareta Sterian – opera pictată de dr. Mariana Vida, cu un studiu introductiv şi  cronologia operelor.

            Apare ediţia II a Antologiei de poezie engleză - Eternă bucurie–i frumusețea de Margareta Sterian cu imagini noi și o introducere de Mircea Cartărescu.

            Galeria de ARTĂ Senso organizează o expoziție de pictură și tapiserie cu opere ale Margaretei Sterian. Expoziția este prezentată la televiziune de  Marilena Rotaru. Cu ocazia expoziţiei sunt lansate de către Virgil Mocanu  și Sanda Vișan  cele două volume apărute în acest an.

           

2008

            Revista Realitatea Evreiască consacră în întregime nr. 288-289 din martie 2008 creației Margaretei Sterian, reproducând texte critice, imagini și texte din proza și poezia artistei.   Se lansează la Biblioteca Vasile Voiculescu din Buzău romanul Castelul de Apă, ediţia III-a, tipărit la editura Ziarului Național. Cartea a fost prezentată de scriitorul și colecţionarul  buzoian Bucur Chiriac și de pictorul Mircea Barzuca. Lansarea a fost prilejuită de intrarea în patrimoniul Muzeului de Artă decorativă din Buzău, prin donația Margareta Sterian, a panourilor decorative textile, opere de avangardă  realizate în anii 1947-1955.

           

2009 

            Se retipărește în Editura Fundației pentru Literatură și Artă a Academiei Române volumul Antologia poeților tineri de Zaharia Stancu, cu 55 portrete desenate de Margareta Sterian, document unic, despre o generație de poeți mulţi dispăruţi din patrimoniul poeziei românești sub tăvalugul proletcultismului şi totodată o mărturie a măiestriei desenatoarei și portretistei de  excepţie care a fost  Margareta Sterian. Antologia a fost lansată la Muzeul Literaturii Române, cu ocazia expoziției de reproduceri fotografice după desenele-portret, deschisă în sălile de expoziție ale Fundației pentru literatură și artă. Expoziția și volumul au fost prezentate de academicianul Eugen Simion, autor al studiului ce însoțea  ediția antologiei.

2010

            Muzeul Național de Artă al României deschide expoziția tripartită a avangardei sud-est europene în artele plastice, intitulată “Ipostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria Grecia şi România. 1910-1940”, manifestare singulară dedicată acestui important domeniu. În selecţia realizată de dr. Mariana Vida figurează lucrări de Margareta Sterian printre care Patinaj în Cișmigiu, pictură  apreciată încă din 1930 de Petru Comarnescu, primul critic al artei  Margaretei Sterian.

            Muzeul de Artă Decorativă Buzău organizează o expoziție de tapiserie cu lucrări din donaţia Margareta Sterian. Sunt reunite pentru prima dată toate tapiseriile artistei, dar și unele  lucrări textile inedite.

             Scriitoarea Iolanda Malamen publică un amplu interviu cu pictorul Mircea Barzuca, inițiatorul Fundației Margareta Sterian, despre soarta actuală a bunurilor ce au alcătuit patrimoniul cultural ale artistei, oferit în donație statului român.

              Muzeul de Artă din Timișoara, sub conducerea profesorului Marcel Tolcea, organizează o amplă expoziție retrospectivă Margaretei Sterian şi cu această ocazie s-a publicat, cu ajutorul dr. Mariana Vida, un catalog al lucrărilor de grafică. Tot acum a fost lansată într-o ediţie îmbunătățită volumul de poezie Culorile  cântecului de Margareta Sterian.

Muzeului Naţional de Artă al României, Cabinetul de Desene şi Gravuri primeşte 135 de opere de artă grafică aparţinând artistei, cu condiția de a se organiza o expoziție cu obiectul donaţiei.

           

2010-2011

Muzeul Național de Artă şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează expoziția Destine la răscruce – Artişti evrei în perioada Holocaustului. Au fost expuse următoarele lucrări realizate între 1929-1933: Patinaj în Cișmigiu, Baraca Circului, Autoportret din 1930, Dresură de cai și Peisaj bucureştean din 1936. Portretele realizate în epoca Holocaustului sunt pierdute, cu excepția celor descrise în volumul Margareta Sterian –opera pictată.

2012

            Se retipărește volumul de traduceri din lirica poloneză realizat de Margareta Sterian și poeta poloneză Czara Dusza-Stec, la sugestia Reginei Maria: Antologia poeziei poloneze contemporane cu un studiu introductiv de profesorul Constantin Geambașu de la Catedra de Limbi slave a Universității București. Volumul a fost lansat la Universitatea Bucureşti cu participarea Centrului Cultural Polonez, tipărită și distribuită de Fundația Margareta Sterian studenților universității.

2013

            Fundația pentru literatură și artă a Academiei Române organizează în Amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” un colocviu pe tema Margareta Sterian în conștiința contemporalității și o expoziție de pictură cu peisaje și compoziții florale, panotată de Mircea Barzuca și prezentată de academicianul Dan Hăulică. Au luat cuvântul Marilena Rotaru, Bianca Cernat, Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Dan Hăulică, Cristian Robert Velescu și Mircea Barzuca. A fost prezentată ultima variantă a filmului despre viața și opera Margaretei Sterian de către Marilena Rotaru.

           

2014

            Societatea Artmark a prezentat publicului o amplă expoziție cu lucrări de Margareta Sterian, aflate în proprietatea unui colecționar particular din Germania. Unele dintre lucrări sunt  reproduse în volumul  Margareta Sterian –opera pictată.

2015   

Sunt în pregătire un volum de versuri și o carte de proză scrise de Margareta Sterian în limba franceză; se va retipări volumul de proză Oblic peste lume și albumul-catalog Margareta Sterian-Opera decorativă.

Cronologie revizuită de Mircea Barzuca şi dr. Mariana Vida